Inspecția Muncii — Organ de specialitate al administrației publice centrale, cu atribuții de control al aplicării legislației muncii, inclusiv în domeniul securității și sănătății în muncă. Inspecția Muncii funcționează prin inspectoratele teritoriale de muncă (ITM) și are competența de a efectua controale inopinate, de a aplica sancțiuni contravenționale și de a dispune oprirea activității în caz de pericol iminent.

Valoare limită de expunere profesională — Concentrația maximă admisă a unui agent chimic în aerul din zona de respirație a unui lucrător, pe o perioadă de referință specificată. VLEP se stabilesc pentru o durată medie de expunere de 8 ore (TWA) și pentru expuneri de scurtă durată de 15 minute (STEL). Depășirea VLEP impune luarea imediată de măsuri tehnice și organizatorice de reducere a expunerii.

Instructaj introductiv general — Prima formă de instruire în domeniul securității și sănătății în muncă, efectuată la angajare, care cuprinde informații privind riscurile generale ale unității, regulile de protecție a muncii și de urgență. Se realizează de către lucrătorul desemnat sau serviciul de prevenire și protecție și are o durată minimă de 8 ore. Se finalizează cu verificarea cunoștințelor prin teste sau examinare orală.

Echipament individual de protecție — Orice echipament destinat să fie purtat sau ținut de un lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea să-i pună în pericol securitatea și sănătatea la locul de muncă. Include căști, mănuși, ochelari, încălțăminte de protecție, hamuri de siguranță și echipamente de protecție respiratorie. Angajatorul este obligat să furnizeze gratuit EIP adecvat și să asigure instruirea privind utilizarea corectă.

Agent cancerigen — Substanță, amestec sau procedeu care, prin expunerea la locul de muncă, poate provoca apariția cancerului sau poate crește frecvența acestuia. Include substanțele clasificate ca fiind cancerigene de categoria 1A sau 1B conform Regulamentului CLP. Angajatorul trebuie să reducă utilizarea agenților cancerigeni prin înlocuirea cu substanțe mai puțin periculoase și să asigure supravegherea medicală specială a lucrătorilor expuși.

Zonă ATEX — Zonă în care poate apărea o atmosferă explozivă formată dintr-un amestec de aer cu substanțe inflamabile sub formă de gaze, vapori, ceață sau prafuri, în cantități suficiente pentru a provoca o explozie. Clasificarea zonelor ATEX (0, 1, 2 pentru gaze; 20, 21, 22 pentru prafuri) determină cerințele minime de protecție pentru echipamente și instalații. Angajatorul trebuie să elaboreze documentul de protecție împotriva exploziilor.

Instructaj la locul de muncă — Instruirea specifică efectuată după instructajul introductiv general, la locul de muncă efectiv, privind riscurile și măsurile de prevenire specifice postului. Se realizează de către conducătorul direct al locului de muncă și are o durată minimă stabilită prin instrucțiunile proprii. Include demonstrații practice privind modul corect de lucru și utilizarea echipamentelor de protecție.