Mehrsprachiges Arbeitsschutzwörterbuch

Ușă cu autoînchidere — Ușă echipată cu dispozitiv mecanic (amortizor hidraulic) care asigură închiderea automată după deschidere, utilizată pe căile de evacuare și în elementele de compartimentare rezistente la foc. Forța de acționare trebuie să permită deschiderea de către persoanele cu mobilitate redusă. Se verifică periodic funcționarea dispozitivului de autoînchidere și etanșeitatea ușii.

Grupul de pompare pentru incendiu — Ansamblul pompelor și echipamentelor auxiliare care asigură alimentarea cu apă a instalațiilor de stingere a incendiilor. Compus din: pompa principală (electrică), pompa de rezervă (diesel), pompa pilot (jockey), tablou electric de comandă și automatizare. Pornirea este automată la scăderea presiunii. Se testează săptămânal și se întreține conform programului producătorului.

Supapă de siguranță — Dispozitiv mecanic montat pe recipiente sub presiune sau instalații termice care se deschide automat la atingerea presiunii maxime admisibile, evacuând excesul de presiune pentru prevenirea exploziei. Dimensionarea se face pentru debitul maxim posibil. Verificarea funcționării și etalonarea se fac periodic de organisme abilitate (ISCIR).

Atestare firmă de proiectare PSI — Procedura de verificare și recunoaștere a competenței unei firme sau a unui specialist de a elabora proiecte de instalații și măsuri de securitate la incendiu. Atestarea se obține de la ISU și este condiție pentru semnarea și verificarea documentațiilor tehnice de securitate la incendiu. Se reînoiește periodic și poate fi retrasă pentru neconformități.

Furtun de incendiu — Tub flexibil rezistent la presiune, utilizat pentru transportul apei de la hidrant sau autospecială până la focarul de incendiu. Furtunurile plate (tip C, tip B) se utilizează de serviciile profesioniste, iar cele semirigide (pe tambur) de echipele de primă intervenție din interiorul clădirilor. Verificarea presiunii de rupere și a integrității se face anual.

Clădire înaltă — cerințe PSI — Construcție civilă cu înălțimea mai mare de 28 m (măsurată de la cota terenului la pardoseala ultimului nivel locuibil). Cerințele suplimentare PSI includ: scări de evacuare protejate și presurizate, coloane umede sau uscate, instalație de detectare și semnalizare pe fiecare nivel, lift de pompieri, sistem de desfumare și grup de pompare cu sursă de rezervă.

Ventilație de avarie — Sistem de ventilație mecanică care se activează automat sau manual în cazul degajării accidentale de gaze, vapori inflamabili sau toxici, pentru diluarea rapidă a concentrației sub limita inferioară de explozie sau sub VLEP. Debitul de aer se dimensionează în funcție de volumul spațiului și de rata maximă posibilă de degajare. Funcționarea se testează periodic.

Clasă de reacție la foc — Sistem de clasificare a materialelor de construcție în funcție de comportamentul lor la foc, conform standardelor europene (Euroclase). Clasele sunt: A1, A2 (necombustibile), B, C, D, E (combustibile cu performanțe descrescânde) și F (fără performanță determinată). Clasificarea se completează cu criterii privind producția de fum (s1, s2, s3) și formarea de picături arzânde (d0, d1, d2).

Instalație de stingere cu gaze — Sistem automat de stingere a incendiilor care utilizează gaze inerte (azot, argon, amestecuri) sau gaze chimice (FK-5-1-12, HFC) pentru reducerea concentrației de oxigen sau inhibarea chimică a combustiei. Se utilizează pentru protecția spațiilor cu echipamente electronice, arhive, tablouri electrice. Necesită etanșarea încăperii protejate și sisteme de avertizare prealabilă a personalului.

Termografie în infraroșu — inspecție PSI — Metodă de investigare non-distructivă care utilizează camera termografică pentru detectarea punctelor calde (supraîncălziri) în instalațiile electrice, mecanice și în elementele de construcție. Permite identificarea contactelor defectuoase, a suprasarcinilor și a defectelor de izolație termică înainte de producerea unui incendiu. Se recomandă efectuarea anuală pe tablouri electrice și instalații critice.

Risc de incendiu la sudare — Sudarea cu arc electric sau cu flacără oxi-acetilenică generează temperaturi foarte ridicate, scântei, stropi de metal topit și radiații care pot aprinde materialele combustibile din zonă. Înainte de sudare se face verificarea zonei (min. 10 m), se îndepărtează combustibilii, se asigură stingătoare și supraveghere post-lucrare minimum 4 ore. Permisul de lucru cu foc este obligatoriu.

Autoprotecție PSI — Capacitatea unei organizații de a preveni și gestiona propriile situații de urgență prin mijloace proprii, fără a aștepta intervenția serviciilor profesioniste. Include dotarea cu mijloace de primă intervenție, constituirea și instruirea echipelor de intervenție, elaborarea planurilor operative și desfășurarea exercițiilor periodice de simulare a situațiilor de urgență.

Centrală termică — cerințe PSI — Spațiu în care sunt instalate cazanele sau echipamentele termice ale clădirii, clasificat ca spațiu cu risc de incendiu și explozie (pentru gaze). Cerințele PSI includ: compartimentare cu pereți rezistenți la foc, ventilație naturală permanentă, detector de gaze cu electrovană de închidere, stingător CO₂ și ușă cu deschidere spre exterior. Verificarea anuală a instalației de gaze este obligatorie.

Casetă PSI — Dulap metalic montat pe perete în proximitatea hidranților interiori, conținând furtunul de incendiu (plat sau semirigid), țeava de refulare și, opțional, stingătorul portabil. Caseta se marcajează corespunzător cu pictograma de hidrant interior și trebuie menținută permanent accesibilă și neobstrucționată. Verificarea conținutului se face semestrial.

Instalație electrică antiex — Echipament și instalație electrică special construite pentru utilizarea în zone cu atmosfere explozive (zone ATEX), concepute pentru a nu constitui sursă de aprindere. Se clasifică pe tipuri de protecție (Ex d, Ex e, Ex i, Ex p etc.) și categorii de echipament (1, 2, 3). Instalarea, verificarea și repararea se fac doar de personal autorizat, conform prescripțiilor tehnice.

Exercițiu de alarmare și evacuare — Simulare practică a procedurii de alarmare și evacuare în caz de incendiu, realizată periodic pentru testarea eficienței planurilor de intervenție și pregătirea personalului. Se cronometrează timpul de evacuare completă și se identifică blocajele sau deficiențele. Frecvența minimă este de o dată pe semestru pentru instituțiile publice și cel puțin anual pentru celelalte categorii.

Inspecția Muncii — Organ de specialitate al administrației publice centrale, cu atribuții de control al aplicării legislației muncii, inclusiv în domeniul securității și sănătății în muncă. Inspecția Muncii funcționează prin inspectoratele teritoriale de muncă (ITM) și are competența de a efectua controale inopinate, de a aplica sancțiuni contravenționale și de a dispune oprirea activității în caz de pericol iminent.

Expunere combinată la factori de risc — Situație în care un lucrător este expus simultan la mai mulți factori de risc (zgomot + vibrații, substanțe chimice multiple, efort fizic + temperatură extremă), ale căror efecte se pot cumula sau potența reciproc. Evaluarea riscurilor trebuie să ia în considerare efectul combinat al expunerilor, nu doar fiecare factor izolat. Măsurile de prevenire se dimensionează corespunzător.

Grad de rezistență la foc — Clasificarea globală a unei construcții în funcție de rezistența la foc a elementelor structurale și de compartimentare. În România se utilizează 5 grade (I-V), gradul I fiind cel mai rezistent. Gradul de rezistență la foc determină suprafețele maxime ale compartimentelor de incendiu, distanțele de siguranță și cerințele de evacuare.

Sprinkler — Cap de refulare a apei care se activează automat la o temperatură prestabilită prin topirea unui element fuzibil sau spargerea unei fiole cu lichid. Face parte din instalațiile automate de stingere cu apă (tip sprinkler). Fiecare cap sprinkler protejează o suprafață determinată și se clasifică după temperatura de activare, tipul de distribuție și factorul K. Verificarea semestrială este obligatorie.

Risc de incendiu electric — Incendiile de origine electrică sunt cauzate de: suprasarcină, scurtcircuit, contacte defectuoase, arcuri electrice sau utilizarea necorespunzătoare a aparaturii. Prevenirea include: dimensionarea corectă a instalațiilor, protecție prin siguranțe și disjunctoare, verificarea periodică cu termografie în infraroșu și interzicerea improvizațiilor electrice.

Tablou electric de comandă PSI — Panou electric care asigură alimentarea, comanda și automatizarea instalațiilor de protecție contra incendiilor: pompe, clapete, presurizare, desfumare. Trebuie amplasat în spațiu cu acces controlat, alimentat din sursă normală și de rezervă (grup electrogen, acumulatori), cu semnalizare a defecțiunilor la centrala de semnalizare incendiu.

GPL (gaz petrolier lichefiat) — riscuri PSI — Amestec de propan și butan lichefiat sub presiune, cu vapori mai grei decât aerul care se acumulează la nivelul solului. Limita inferioară de explozie este de aproximativ 2%. Depozitarea buteliilor se face în spații ventilate, la distanță de surse de aprindere. Utilizarea GPL în subsoluri și demisoluri este interzisă datorită riscului de acumulare a vaporilor.

Detector liniar de fum — Dispozitiv de detectare a incendiului format din emițător și receptor optical care monitorizează o coloană de aer pe distanțe mari (până la 100 m). Se utilizează în spații cu înălțime mare (hale industriale, depozite, atrii) unde detectoarele punctuale nu sunt eficiente. Fasciculul infraroșu sau laser detectează fumul prin obscurarea luminii transmise.

Substanță comburantă — Substanță care, deși nu este ea însăși combustibilă, poate provoca sau favoriza combustia altor materiale prin eliberare de oxigen sau alt agent oxidant. Exemple: oxigen comprimat, apă oxigenată, permanganat de potasiu, acid azotic. Depozitarea se face separat de combustibili, iar manipularea necesită precauții speciale pentru evitarea contactului cu materiale organice.

Semnalizare PSI — Ansamblul indicatoarelor și pictogramelor utilizate pentru marcarea căilor de evacuare, ieșirilor, amplasării mijloacelor de stingere, hidranților și butoanelor de semnalizare a incendiului. Semnalizarea respectă coduri de culori standardizate (roșu pentru stingere, verde pentru evacuare) și trebuie să fie vizibilă în condiții de luminozitate normală și redusă (fotoluminescentă sau luminată).

Spațiu cu risc mare de incendiu — Încăpere sau zonă în care se desfășoară procese sau se depozitează materiale care prezintă un nivel ridicat de pericol de incendiu: depozite de produse inflamabile, ateliere cu procese cu foc deschis, sală de cazane, stații de transformatoare. Aceste spații necesită măsuri suplimentare: compartimentare, detectare automată, stingere automată și restricții de acces.

Echipă de primă intervenție — Grup de lucrători desemnați și instruiți de angajator pentru a interveni la debutul unui incendiu cu mijloacele de primă intervenție disponibile (stingătoare, hidranți interiori), până la sosirea pompierilor profesioniști. Echipa se constituie pe schimburi, se dotează corespunzător și participă la exerciții practice de stingere cel puțin semestrial.

Material intumescent — Substanță care, sub acțiunea căldurii, se expandează formând un strat izolator carbonic care protejează materialul substrat de acțiunea focului. Se utilizează sub formă de vopsele, paste, manșoane pentru protecția elementelor metalice structurale, a trecerilor de cabluri și conducte prin elemente rezistente la foc. Durata de protecție se certifică prin încercări standardizate.

Panouri de explozie (venting) — Elemente constructive slabe integrate în pereții sau acoperișul unui spațiu, proiectate să cedeze controlat în cazul unei explozii, dirijând unda de presiune într-o direcție sigură și protejând structura clădirii. Se dimensionează prin calcul pe baza volumului spațiului protejat, a presiunii maxime de explozie și a vitezei de creștere a presiunii. Se verifică periodic integritatea.

Cuva de retenție — Construcție impermeabilă care înconjoară rezervoarele sau recipientele cu lichide periculoase (inflamabile, poluante), destinată reținerii conținutului în cazul unei deversări accidentale. Volumul cuvei trebuie să fie cel puțin egal cu volumul celui mai mare recipient conținut. Cuvele se verifică periodic pentru integritate și se mențin curate de depuneri.

Dispozitiv antipanică — Mecanism de deschidere a ușilor de pe căile de evacuare care poate fi acționat prin simpla apăsare a corpului pe bara orizontală, fără cunoștințe prealabile. Este obligatoriu pe ușile de ieșire de urgență din clădirile accesibile publicului. Funcționalitatea se verifică zilnic, iar întreținerea se face conform instrucțiunilor producătorului.

Instalație de alimentare cu apă pentru incendiu — Sistem compus din sursa de apă (rețea publică, rezervor, bazin), stația de pompare, rețeaua de conducte și dispozitivele de refulare (hidranți, sprinklere), destinat asigurării debitului și presiunii necesare stingerii incendiilor. Rezerva de apă intangibilă pentru incendiu se dimensionează pentru durata teoretică de stingere. Funcționarea pompelor se verifică săptămânal.

Lucru în condiții de noapte — Munca prestată între orele 22:00 și 06:00. Lucrătorii de noapte beneficiază de examen medical gratuit înainte de începerea activității și apoi periodic. Durata normală a timpului de muncă de noapte nu depășește 8 ore în 24 de ore. Angajatorul trebuie să asigure condiții suplimentare de securitate și supraveghere medicală specifică pentru lucrătorii de noapte.

Avizul medicului de medicina muncii — Concluzia medicului specialist de medicina muncii privind aptitudinea unui lucrător pentru un anumit loc de muncă, emisă în urma examenului medical. Avizul poate fi: apt, apt condiționat, inapt temporar sau inapt. Este obligatoriu la angajare, periodic și la reluarea activității după o absență mai mare de 90 de zile. Angajatorul nu poate încadra un lucrător fără aviz medical favorabil.

Registru unic de evidență SSM — Set de evidențe obligatorii pe care angajatorul trebuie să le țină actualizate: registrul de evidență a accidentelor de muncă, registrul de evidență a accidentaților, evidența fișelor individuale de instruire, evidența echipamentelor de muncă și a verificărilor periodice. Toate documentele se prezintă la solicitarea inspectorilor de muncă.

Cultură de securitate — Ansamblul valorilor, atitudinilor, percepțiilor, competențelor și comportamentelor individuale și de grup care determină angajamentul, stilul și competența managementului securității unei organizații. O cultură de securitate pozitivă se caracterizează prin comunicare deschisă despre riscuri, raportare fără penalizare a incidentelor și participarea activă a tuturor nivelurilor ierarhice la procesul de prevenire.

Solvenți organici — riscuri SSM — Substanțe lichide volatile utilizate ca dizolvanți, degresanți sau diluanți în procesele industriale, care pot afecta sistemul nervos central, ficatul, rinichii și pielea prin inhalare sau contact cutanat. Prevenirea presupune substituția cu solvenți mai puțin periculoși, ventilație locală, EIP (mănuși chimice, protecție respiratorie) și monitorizare biologică a expunerii.

Hidrant exterior — Dispozitiv montat pe rețeaua publică sau privată de alimentare cu apă, destinat asigurării debitului de apă necesar stingerii incendiilor din exterior. Hidranții exteriori se amplasează la distanțe normate și trebuie să asigure debitul și presiunea conform normativelor tehnice. Verificarea periodică a funcționalității și accesibilității hidranților este obligatorie.

Rezistență la foc — Capacitatea unui element de construcție de a-și menține funcțiile portante (R), de izolare termică (I) și/sau de etanșeitate la foc (E) pe durata unui incendiu standard. Se exprimă în minute (REI 30, REI 60, REI 90, REI 120 etc.) și se determină prin încercări standardizate sau prin calcul. Cerințele de rezistență la foc se stabilesc în funcție de destinația și dimensiunile clădirii.

Iluminat de siguranță pentru evacuare — Sistem de iluminat care se activează automat la căderea tensiunii normale și asigură un nivel minim de iluminare pe căile de evacuare pentru orientarea și deplasarea în siguranță a persoanelor. Corpurile de iluminat de siguranță trebuie să funcționeze minimum 1 oră (sau 3 ore pentru anumite destinații) și să asigure un nivel de iluminare de minimum 1 lux pe axul căii de evacuare.

Centrală de semnalizare incendiu — Echipament electronic care primește, procesează și afișează semnalele de la detectori și butoane manuale de semnalizare a incendiului, activează alarmele sonore și vizuale și poate comanda instalații de stingere automată. Centrala trebuie amplasată într-un spațiu supravegheat permanent, alimentată cu sursă de rezervă (acumulatori) și verificată zilnic operațional.

Instalație de stingere cu spumă — Sistem de stingere care utilizează soluție spumantă (amestec de apă cu spumogen) pentru acoperirea și izolarea suprafeței combustibilului lichid, împiedicând evaporarea și accesul oxigenului. Se utilizează pentru protecția rezervoarelor de combustibil, depozitelor de lichide inflamabile și hangarelor de aviație. Spumogenul se verifică periodic pentru menținerea caracteristicilor.

Presurizare scară de evacuare — Sistem mecanic de ventilație care menține o suprapresiune în casa scării protejate pentru a împiedica pătrunderea fumului pe căile de evacuare în caz de incendiu. Presiunea diferențială se menține între 20-80 Pa față de nivelul adiacent. Se activează automat la detectarea incendiului. Funcționarea se testează semestrial.

Explozie de praf — Aprinderea și combustia rapidă a unui nor de praf combustibil (făină, zahăr, lemn, cereale, metale) dispersat în aer, care generează o undă de presiune devastatoare. Prevenirea presupune menținerea curățeniei, eliminarea surselor de aprindere, ventilație cu captare la sursă, utilizarea echipamentelor antiex și instalarea panourilor de explozie sau supresie pe echipamentele industriale.

Distanță de siguranță la incendiu — Spațiu liber minim obligatoriu între clădiri sau între o clădire și alte obiective (rezervoare, depozite, instalații), stabilit pentru a preveni propagarea incendiului prin radiație termică sau prin proiectare de materiale arzânde. Distanțele se stabilesc în funcție de gradul de rezistență la foc al clădirilor, de sarcina termică și de măsurile compensatorii existente.

Gaz natural — riscuri PSI — Gazul natural (metan) este combustibil cu limita inferioară de explozie de 5% în aer, mai ușor decât aerul, inodor natural (se odorizează cu mercaptan). Riscurile PSI includ explozia la acumulare în spații închise și incendiul la fisuri de conducte. Măsurile obligatorii: detectori de gaze, electrovane de închidere, ventilație naturală permanentă a spațiilor de utilizare.

Detector de flacără — Dispozitiv automat de detectare a incendiului care reacționează la radiația electromagnetică emisă de o flacără (infraroșie, ultravioletă sau combinată). Se utilizează în spații deschise, exterioare sau în medii unde fumul se disipează rapid. Timpul de răspuns este foarte scurt (sub 5 secunde). Se calibrează și se testează periodic conform instrucțiunilor producătorului.

Instalație de stingere cu aerosoli — Sistem de stingere care utilizează particule solide sau lichide ultrafine (aerosoli) generate prin combustia controlată a unei substanțe pirotehnice sau prin dispersia unui agent lichid. Se activează automat la detectarea incendiului și se utilizează pentru protecția spațiilor mici (tablouri electrice, dulapuri server). Nu necesită conducte de distribuție și are impact minim asupra mediului.

Fugă de gaze — proceduri PSI — Scurgere accidentală de gaze naturale sau GPL dintr-o instalație, care creează risc de explozie sau incendiu. Procedurile de urgență includ: evacuarea zonei, interzicerea oricărei surse de scântei, ventilarea naturală a spațiului, închiderea robinetului de gaz și alertarea serviciului de urgență 112. Personalul trebuie instruit periodic privind recunoașterea mirosului de gaz și acțiunile imediate.

Permis de lucru cu foc — Document scris obligatoriu pentru executarea lucrărilor care implică surse de aprindere cu flacără deschisă (sudare, tăiere, lipire) în locuri cu pericol de incendiu sau explozie. Permisul specifică locul, durata, măsurile de prevenire obligatorii înainte, în timpul și după terminarea lucrărilor, și persoanele responsabile. Se emite de conducătorul unității sau înlocuitorul său.

Pictogramă de securitate la incendiu — Simbol grafic standardizat care transmite un mesaj de securitate la incendiu fără utilizarea cuvintelor: stingător, hidrant, buton alarmare, direcție de evacuare, ieșire de urgență. Pictogramele respectă standardele internaționale de formă, culoare și dimensiune și trebuie să fie vizibile de la distanțe normate. Se montează la înălțimea specificată de standardele în vigoare.

Lift de pompieri — Ascensor special destinat utilizării de către echipele de intervenție în caz de incendiu, cu alimentare electrică de rezervă, comandă prioritară și protecție suplimentară împotriva fumului și căldurii. Este obligatoriu în clădirile înalte și foarte înalte. Funcționarea se testează lunar, iar întreținerea se face conform cerințelor producătorului și ale ISCIR.

Spațiu confinat — Spațiu închis sau parțial închis care nu este conceput pentru ocupare permanentă, are acces limitat și poate prezenta riscuri suplimentare de asfixiere, intoxicare sau explozie. Include rezervoare, cisterne, canale, puțuri și camere tehnice subterane. Accesul în spații confinate necesită permis de lucru special, testarea atmosferei, ventilație și supraveghere permanentă din exterior.

Clasificare pericol de incendiu — Încadrarea construcțiilor și a spațiilor în categorii de pericol de incendiu în funcție de proprietățile materialelor depozitate sau prelucrate și de procesele tehnologice. Categoriile (A-E, de la pericol foarte mare la nesemnificativ) determină cerințele constructive de rezistență la foc, dotarea cu instalații de protecție și distanțele de siguranță.

Serviciu privat pentru situații de urgență — Structură organizată de angajator, cu personal calificat și echipamente speciale, destinată prevenirii și intervenției la situații de urgență (incendii, accidente chimice) la nivelul obiectivului industrial. Este obligatoriu pentru operatorii economici cu riscuri majore. Personalul este atestat de ISU, iar dotarea include autospeciale și echipamente de protecție conform normativelor.

Coloane umede — Conducte verticale montate permanent în clădirile foarte înalte, menținute sub presiune cu apă din instalația de stingere a clădirii, echipate la fiecare nivel cu hidranți interiori pentru intervenție imediată. Presiunea și debitul se asigură prin grupul de pompare propriu al clădirii. Se verifică funcționalitatea trimestrială și se face proba de debit anual.

Motostivuitor — cerințe SSM — Echipament de muncă mobil cu furcă utilizat pentru manipularea și transportul intern al materialelor. Conducătorul de motostivuitor trebuie să fie instruit, autorizat intern și, după caz, ISCIR. Verificarea zilnică înainte de utilizare, respectarea vitezei maxime în incintă și interdicția transportului de persoane pe furcă sunt obligatorii. Motostivuitoarele trebuie verificate periodic.

Barieră de foc — Element constructiv sau dispozitiv destinat întreruperii propagării incendiului prin conducte, canale de ventilație sau goluri în elementele de compartimentare rezistente la foc. Include clapete antifoc pe canale de ventilație, manșoane intumescente pe trecerile de conducte și bandaje rezistente la foc pe joncțiunile cablurilor. Se verifică periodic funcționalitatea.

Verificare și întreținere stingătoare — Program obligatoriu de verificare periodică a stingătoarelor de incendiu: verificare vizuală lunară (sigiliu, manometru, stare fizică), verificare anuală de firma de service autorizată, reîncărcare la expirarea termenului sau după utilizare, și test hidrostatic al recipientului la intervale stabilite. Stingătoarele necorespunzătoare se scot din uz și se înlocuiesc.

Marcaj CE pentru produse PSI — Marcaj obligatoriu aplicat produselor de construcție care fac obiectul standardelor europene armonizate, atestând conformitatea cu cerințele esențiale inclusiv securitatea la incendiu. Producătorul întocmește declarația de performanță care include clasele de reacție la foc și de rezistență la foc ale produsului. Utilizarea produselor fără marcaj CE este interzisă pe piața europeană.

Temperatura extremă la locul de muncă — Condiții de microclimat la locul de muncă cu temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute care pot afecta sănătatea lucrătorilor. În perioada caldă (>37°C la umbră) sau rece (<-20°C), angajatorul trebuie să reducă intensitatea muncii, să acorde pauze suplimentare, să asigure băuturi răcoritoare/calde și să adapteze programul de lucru. OUG 99/2000 reglementează protecția la cald.

Instalație paratrăsnet — Sistem de protecție a construcțiilor împotriva loviturilor directe de trăsnet, compus din dispozitivul de captare (paratrăsnet), conductoarele de coborâre și priza de pământ. Protecția împotriva trăsnetului reduce riscul de incendiu și explozie provocat de descărcări electrice atmosferice. Verificarea rezistenței prizei de pământ se face cel puțin anual.

Plan de evacuare afișat — Schemă grafică a nivelului clădirii, afișată pe fiecare palier sau în fiecare încăpere cu mai mult de 50 de persoane, indicând căile de evacuare, ieșirile, amplasarea stingătoarelor, hidranților și butoanelor de semnalizare a incendiului. Planul include și instrucțiuni sumare de acțiune în caz de incendiu. Actualizarea se face la orice modificare a compartimentării sau destinației spațiilor.

Punct de adunare — Loc prestabilit, situat la distanță sigură de clădire, unde se regrupează persoanele evacuate pentru verificarea prezenței și acordarea primului ajutor. Punctul de adunare se semnalizează vizibil, se comunică tuturor angajaților și se indică în planul de evacuare. Amplasarea se alege astfel încât să nu interfere cu accesul echipajelor de intervenție.

Prim ajutor la locul de muncă — Ansamblul măsurilor și intervențiilor imediate efectuate asupra unei persoane accidentate sau care prezintă o urgență medicală, înainte de sosirea echipajelor medicale de urgență. Angajatorul trebuie să asigure truse de prim ajutor, personal instruit în acordarea primului ajutor și să afișeze instrucțiunile și numerele de urgență. Punctele de prim ajutor trebuie semnalizate corespunzător.

Compartiment de incendiu — Parte a unei clădiri separată de restul construcției prin elemente de compartimentare cu rezistență la foc normate, concepută pentru a limita propagarea focului și a fumului. Suprafața maximă a unui compartiment de incendiu depinde de destinația clădirii, gradul de rezistență la foc și prezența instalațiilor automate de stingere. Elementele de compartimentare includ pereți, planșee și uși rezistente la foc.

Microclimatul la locul de muncă — Ansamblul parametrilor fizici ai mediului de muncă — temperatura aerului, umiditatea relativă, viteza curenților de aer și temperatura suprafețelor înconjurătoare — care influențează echilibrul termic al organismului. Valorile optime se stabilesc în funcție de categoria de muncă (ușoară, medie, grea) și se verifică prin măsurători periodice. Angajatorul asigură confort termic adecvat.

Clapetă antifoc — Dispozitiv montat în canalele de ventilație la trecerea prin elementele de compartimentare rezistente la foc, care se închide automat (termic sau comandat de centrală) la detectarea incendiului, împiedicând propagarea focului și fumului prin canalele de ventilație. Rezistența la foc a clapetei este egală cu cea a elementului de compartimentare traversat.

Securitate și sănătate în muncă — principii generale — Principiile generale de prevenire stabilite de legislația europeană și transpuse în dreptul național: evitarea riscurilor, evaluarea celor inevitabile, combaterea la sursă, adaptarea muncii la om, modernizarea, înlocuirea pericolelor, planificarea coerentă a prevenirii, prioritatea protecției colective și instruirea lucrătorilor. Aceste principii constituie fundamentul oricărei politici de SSM.

Depozitarea substanțelor periculoase — Păstrarea substanțelor chimice periculoase în condiții care să prevină accidentele și îmbolnăvirile profesionale. Depozitarea respectă compatibilitățile chimice, cerințele de temperatură și ventilație, și regulile de etichetare. Substanțele incompatibile se stochează separat, iar depozitele trebuie echipate cu materiale absorbante pentru scurgeri și cu mijloace de stingere a incendiilor.

Accident de muncă — definiție legală — Vătămarea violentă a organismului, precum și intoxicația acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces. Definiția legală include și accidentele de traseu și cele suferite în delegație sau detașare.

Serviciu intern de prevenire și protecție — Structură organizatorică cu personal propriu al angajatorului, constituită pentru desfășurarea activităților de prevenire și protecție SSM. Este obligatoriu la angajatorii cu peste 250 de lucrători sau la cei cu activități cu riscuri deosebite conform anexei. Personalul trebuie să aibă pregătire de nivel superior în domeniul SSM. Serviciul intern răspunde de evaluarea riscurilor, instruire și planurile de prevenire.

Declarare și raportare accident de muncă — Procedura obligatorie de comunicare a oricărui eveniment (accident, incident periculos, boală profesională) către autoritățile competente. Angajatorul comunică imediat inspectoratului teritorial de muncă evenimentele grave (mortale, colective) și în 24 de ore celelalte evenimente. Formularul de comunicare și raportul de cercetare se completează conform modelelor din normele metodologice.

Electrocutare — Accident produs prin trecerea curentului electric prin corpul uman, care poate provoca arsuri, fibrilație ventriculară, stop cardiac sau deces. Prevenirea presupune izolarea instalațiilor, utilizarea tensiunilor de securitate (TELS), legarea la pământ, dispozitive de protecție diferențială și interdicția accesului neautorizat la instalațiile electrice sub tensiune.

Răspundere penală SSM — Angajatorul sau reprezentantul său poate răspunde penal pentru nerespectarea obligațiilor de securitate și sănătate în muncă atunci când aceasta a condus la producerea unui accident de muncă cu consecințe grave. Infracțiunile relevante includ uciderea din culpă, vătămarea corporală din culpă și neluarea măsurilor legale de securitate a muncii. Pedepsele includ închisoarea și interdicția exercitării unor drepturi.

Muncă la domiciliu — SSM — Activitate desfășurată de lucrător la domiciliul propriu sau într-un alt loc ales de acesta, cu respectarea contractului individual de muncă. Angajatorul rămâne responsabil de securitatea și sănătatea lucrătorului la domiciliu și trebuie să asigure instruirea, echipamentele corespunzătoare și evaluarea condițiilor de muncă. Telemunca este reglementată suplimentar prin Legea 81/2018.

Clor și compuși — riscuri SSM — Expunerea profesională la clor gazos sau compuși ai clorului, frecventă în stațiile de tratare a apei, industria chimică și curățătorii. Clorul este un gaz iritant puternic pentru căile respiratorii și ochi, potențial letal la concentrații mari. VLEP pentru clor este 0,5 ppm (1,5 mg/m³). Se impun detectoare automate, ventilație adecvată și disponibilitatea EIP de urgență.

Protecție auditivă — Echipament individual de protecție destinat reducerii nivelului de zgomot la care este expus lucrătorul. Include antifoane interne (dopuri), antifoane externe (căști) și antifoane active cu atenuare electronică. Alegerea tipului se face în funcție de nivelul de zgomot, spectrul de frecvență și confortul purtătorului. Utilizarea este obligatorie peste 85 dB(A).

Consilier de prevenire — Specialist în domeniul securității și sănătății în muncă cu pregătire de nivel superior, care desfășoară activități de consultanță, evaluare și formare în cadrul serviciilor externe de prevenire și protecție. Competențele și cerințele de pregătire sunt stabilite prin legislație. Consilierul de prevenire participă la evaluarea riscurilor, elaborarea planurilor de prevenire și instruirea lucrătorilor.

Hidrant interior — Dispozitiv montat în interiorul clădirilor, alimentat de la rețeaua interioară de apă, echipat cu furtun și țeavă de refulare, destinat primei intervenții la incendiu de către personalul instruit. Numărul și amplasarea hidranților interiori se stabilesc prin proiect, în funcție de suprafața clădirii, destinația și gradul de rezistență la foc. Verificarea se face semestrial.

Clasă de incendiu — Clasificarea incendiilor în funcție de natura combustibilului care arde: Clasa A (solide cu formarea de brăzi), Clasa B (lichide sau solide lichefiate), Clasa C (gaze), Clasa D (metale), Clasa F (uleiuri și grăsimi de gătit). Alegerea agentului de stingere se face în funcție de clasa de incendiu; utilizarea unui agent inadecvat poate agrava situația sau pune în pericol interveniența.

Manșon intumescent — Dispozitiv de etanșare la foc montat în jurul conductelor combustibile (plastic) la trecerea prin pereți sau planșee rezistente la foc. La expunerea la căldură, materialul intumescent se expandează și obturează golul lăsat de topirea conductei, restabilind rezistența la foc a elementului de compartimentare. Se clasifică pe durata de rezistență la foc.

Ieșire de urgență — Deschidere specială într-un element de construcție, destinată exclusiv evacuării persoanelor în caz de urgență, echipată cu dispozitive de deschidere antipanică. Ușile de urgență se deschid în sensul evacuării și nu se încuie cu chei obișnuite. Semnalizarea cu pictograme fotoluminiscente și iluminatul de siguranță al ieșirilor de urgență sunt obligatorii.

Instalație de semnalizare a incendiilor — Sistem tehnic destinat detectării și semnalizării automate a unui început de incendiu, compus din detectori de incendiu, butoane manuale de semnalizare, centrală de semnalizare și dispozitive de avertizare. Instalația poate comanda automat instalații de stingere, sisteme de ventilație, uși rezistente la foc și alte echipamente de protecție. Verificarea și întreținerea se fac conform programului producătorului.

Detector de temperatură — Dispozitiv de detectare a incendiului care reacționează la creșterea temperaturii mediului ambiant peste un prag prestabilit (detector termovelocimetric) sau la atingerea unei temperaturi fixe. Se utilizează în medii unde detectoarele de fum nu sunt adecvate (bucătării, garaje, ateliere cu praf). Se conectează la centrala de semnalizare și se verifică periodic.

Îmbrăcăminte de vizibilitate ridicată — Echipament de protecție cu proprietăți de retro-reflecție și fluorescență care asigură vizibilitatea lucrătorului în condiții de iluminare redusă sau în apropierea traficului rutier. Se clasifică în 3 clase de vizibilitate conform suprafeței minime de material fluorescent și retroreflectant. Este obligatorie pentru lucrătorii care desfășoară activități pe drumuri publice sau în zone cu trafic.

Norme specifice SSM pe activități — Reglementări tehnice detaliate care stabilesc cerințe minime de securitate și sănătate pentru activități sau domenii specifice: construcții, minerit, agricultura, industria chimică, transporturi, sănătate. Normele specifice completează legislația-cadru și se aplică în funcție de domeniul de activitate al angajatorului. Respectarea lor este obligatorie și verificată de inspectorii de muncă.

Aviz de securitate la incendiu — Act administrativ emis de ISU în faza de proiectare, prin care se confirmă că documentația tehnică a unei construcții respectă cerințele de securitate la incendiu. Avizul este necesar pentru obținerea autorizației de construire în cazul construcțiilor care necesită autorizație de securitate la incendiu. Valabilitatea avizului este legată de valabilitatea autorizației de construire.

Autorizație de securitate la incendiu — Act administrativ emis de inspectoratul pentru situații de urgență județean care atestă că o construcție sau amenajare îndeplinește cerințele de securitate la incendiu. Este obligatorie pentru categoriile de construcții stabilite prin hotărâre a guvernului, înainte de punerea în funcțiune. Obținerea presupune depunerea documentației tehnice și verificarea conformității de către inspectori ISU.

Accesibilitate pentru autospeciale — Cerințe privind amenajarea drumurilor de acces și a platformelor de staționare pentru autospecialele de intervenție la incendiu în apropierea clădirilor. Căile de acces trebuie să aibă lățimea minimă de 3,5 m, să fie pavate pentru a suporta sarcina autospecialelor și să fie menținute permanent libere. Pentru clădiri înalte se asigură acces pe cel puțin două laturi.

Instruire PSI periodică — Forma de instruire care se repetă la intervale regulate pentru reîmprospătarea și actualizarea cunoștințelor privind prevenirea și stingerea incendiilor. Intervalul maxim este de 6 luni pentru personalul operativ și de 12 luni pentru cel administrativ. Tematica este adaptată riscurilor specifice și include lecțiile învățate din incendiile anterioare sau din exercițiile de evacuare.

Perdea de fum — Barieră fizică fixă sau mobilă instalată sub tavan sau planșeu, destinată limitării deplasării orizontale a fumului cald în caz de incendiu și canalizării acestuia către sistemele de evacuare. Perdelele de fum delimitează rezervoare de fum cu suprafață maximă determinată. Pot fi din materiale incombustibile rigide sau din textile speciale retractabile.

Ușă rezistentă la foc — Element de construcție mobil, instalat în pereții compartimentelor de incendiu, care menține etanșeitatea la foc (E) și izolarea termică (I) pe o durată specificată. Ușile rezistente la foc trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de autoînchidere și să se mențină în poziție închisă sau să fie conectate la centrala de semnalizare pentru închidere automată la incendiu. Verificarea funcționalității se face periodic.

Cablu rezistent la foc — Cablu electric special proiectat să mențină funcționalitatea circuitului electric pe durata specificată în condiții de incendiu. Se utilizează pentru alimentarea instalațiilor critice: pompe de incendiu, iluminat de siguranță, ascensor pompieri, sistem de desfumare. Clasele de rezistență la foc (E30, E60, E90) se certifică prin încercări standardizate conform EN 50200.

Ventilație la locul de muncă — Asigurarea unui volum suficient de aer proaspăt la locul de muncă prin ventilație naturală sau mecanică. Ventilația trebuie să elimine sau să dilueze poluanții aerului (prafuri, gaze, vapori) sub valorile limită de expunere profesională. Instalațiile de ventilație se verifică și se întrețin periodic, iar funcționarea lor se monitorizează continuu în cazul proceselor periculoase.

Certificat de conformitate PSI — Document emis de un organism de certificare acreditat care atestă că un produs (material de construcție, echipament PSI, instalație) îndeplinește cerințele esențiale de securitate la incendiu. Este obligatoriu pentru produsele introduse pe piață și se verifică la recepția lucrărilor. Marcajul CE este obligatoriu pentru produsele armonizate la nivel european.

Material ignifugat — Material combustibil tratat cu substanțe ignifuge pentru reducerea inflamabilității și a vitezei de propagare a flăcării. Ignifugarea se aplică elementelor de construcție din lemn, textile, materiale plastice și se atestă prin certificat de ignifugare. Eficiența tratamentului se diminuează în timp și necesită reînnoire periodică, verificată prin buletine de analiză.

Clădire cu săli aglomerate — Construcție sau parte de construcție destinată să adăpostească simultan un număr mare de persoane (peste 150-200 în funcție de destinație): săli de spectacol, săli de sport, centre comerciale, discoteci. Cerințele PSI suplimentare includ: număr minim de căi de evacuare, lățimi majorate, detectare și alarmare automată, sistem de desfumare și iluminat de siguranță.

Dispozitiv de protecție — Element sau ansamblu de elemente care are scopul de a proteja lucrătorii contra pericolelor generate de piesele mobile ale echipamentelor de muncă sau de alte surse de energie. Dispozitivele de protecție includ apărători fixe, apărători mobile interblocate, dispozitive sensibile de detectare, dispozitive cu două comenzi și bariere fotoelectrice. Nu se permite scoaterea din funcțiune a dispozitivelor de protecție.

Perete antifoc — Element vertical de separare cu rezistență la foc ridicată (minimum REI 180 sau REI 240), destinat împiedicării propagării incendiului între compartimente sau între clădiri adiacente. Pereții antifoc se execută din materiale incombustibile, sunt autoportanți și depășesc acoperișul clădirii. Trecerile de instalații prin peretele antifoc se etanșează cu materiale rezistente la foc.

Câmpuri electromagnetice — Câmpuri electrice și magnetice statice sau variabile în timp, cu frecvențe până la 300 GHz, prezente la locul de muncă. Expunerea excesivă poate provoca efecte termice și non-termice asupra organismului. Angajatorul trebuie să evalueze nivelurile de expunere și să respecte valorile limită de expunere și valorile de declanșare a acțiunii stabilite prin legislație.

Regim de exploatare PSI — Ansamblul regulilor de utilizare a construcțiilor și instalațiilor din punct de vedere al securității la incendiu, stabilit prin dispoziția angajatorului. Include: interdicția fumatului în zonele periculoase, reguli pentru lucrări cu foc deschis, obligația de menținere liberă a căilor de evacuare, verificarea stingătoarelor și instruirea periodică a personalului.

Instructaj periodic — Forma de instruire care se repetă la intervale regulate, stabilite prin instrucțiunile proprii ale angajatorului, dar nu mai mari de 6 luni pentru personalul tehnico-administrativ și 12 luni pentru celelalte categorii. Are scopul de a reîmprospăta și actualiza cunoștințele lucrătorilor privind riscurile și măsurile de prevenire. Se completează obligatoriu în fișa individuală de instruire.

Instalație electrică la locul de muncă — Ansamblul echipamentelor electrice interconectate utilizate la locul de muncă, a căror utilizare poate prezenta riscuri de electrocutare, incendiu sau explozie. Instalațiile electrice trebuie proiectate, executate și întreținute de electricieni autorizați ANRE. Verificarea periodică a instalațiilor se face conform normativelor tehnice, cel puțin o dată pe an.

Punct de ancorare — Element structural la care se fixează echipamentul individual de protecție împotriva căderilor de la înălțime. Punctul de ancorare trebuie să reziste la o forță statică de minimum 10 kN sau la o forță dinamică conform cerințelor standardelor relevante. Amplasarea, tipul și rezistența punctelor de ancorare se stabilesc prin proiect sau prin evaluare de specialitate.

Depozitare lichide inflamabile — Păstrarea lichidelor cu punct de inflamabilitate sub 100°C în condiții de securitate la incendiu normate. Depozitele trebuie echipate cu cuve de retenție, ventilație antiex, instalație de stingere și detectoare de gaze. Cantitățile maxime admise în spațiile de lucru sunt limitate, iar depozitele principale se amplasează la distanțe de siguranță de clădirile cu alte destinații.

Sistem de oprire a căderii — Echipament individual de protecție compus dintr-un ham de siguranță pentru corp și un subsistem de conectare la un punct de ancorare fiabil, destinat opririi căderii în gol. Sistemul trebuie să limiteze forța de șoc la maximum 6 kN și distanța de cădere liberă la 1,5 m sau mai puțin. Verificarea periodică de către persoane competente este obligatorie cel puțin anual.

Consemnare LOTO (Lock Out – Tag Out) — Procedură de securitate prin care echipamentele și instalațiile sunt izolate de sursa de energie și blocate mecanic înainte de efectuarea lucrărilor de întreținere sau reparații. Fiecare lucrător aplică propriul lacăt și etichetă pe dispozitivul de izolare. Deblocarea se face doar de persoana care a aplicat blocajul, după verificarea că zona este sigură și lucrătorii sunt în afara pericolului.

Autorizare electrician — Proces de atestare a competenței profesionale a persoanelor care execută operații în instalații electrice, emis de ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei). Autorizarea se acordă pe grade de la I la V, în funcție de nivelul de tensiune și complexitatea lucrărilor. Legitimația de autorizare se reînoiește periodic prin examen.

Studiu de risc la incendiu — Analiză detaliată a riscurilor de incendiu ale unui obiectiv, care identifică scenariile de incendiu credibile, evaluează consecințele și stabilește măsurile de reducere a riscului. Se elaborează de specialiști în securitate la incendiu și include evaluarea sarcinii termice, a surselor de aprindere, a sistemelor de protecție și a capacității de evacuare.

Instructaj la locul de muncă — Instruirea specifică efectuată după instructajul introductiv general, la locul de muncă efectiv, privind riscurile și măsurile de prevenire specifice postului. Se realizează de către conducătorul direct al locului de muncă și are o durată minimă stabilită prin instrucțiunile proprii. Include demonstrații practice privind modul corect de lucru și utilizarea echipamentelor de protecție.

Vibrații mecanice — Vibrații transmise sistemului mână-braț sau întregului corp al lucrătorului, care pot provoca tulburări vasculare, neurologice sau musculo-scheletice. Valoarea limită de expunere zilnică pentru vibrațiile transmise mâinii este de 5 m/s² iar pentru vibrațiile transmise întregului corp este de 1,15 m/s². Angajatorul trebuie să evalueze și să reducă expunerea prin măsuri tehnice.

Zonă periculoasă — Orice zonă din interiorul sau din jurul unui echipament de muncă în care prezența unui lucrător expus supune acel lucrător unui risc pentru sănătatea sau securitatea sa. Zonele periculoase trebuie semnalizate corespunzător, delimitate fizic acolo unde este posibil și accesibile doar personalului autorizat și instruit. Angajatorul stabilește măsurile de protecție necesare.

Coloane uscate — Conducte verticale montate permanent în clădirile înalte, în mod normal goale, echipate la bază cu racord de alimentare pentru pompieri și la fiecare nivel cu robinet pentru racordarea furtunurilor. Pompele autospecialelor împing apa în coloane în caz de incendiu. Verificarea anuală include proba de etanșeitate și funcționalitatea robinetelor.

Accident de muncă mortal — Accident care produce decesul accidentatului, survenit imediat sau în cel mult un an și o zi de la data producerii evenimentului, în directă legătură cu acesta. Cercetarea se efectuează de către inspectoratul teritorial de muncă, iar dosarul complet se transmite parchetului competent. Angajatorul trebuie să comunice imediat evenimentul către ITM și parchet.

Transport intern — Operațiunile de deplasare a materialelor, produselor și echipamentelor în interiorul unei întreprinderi, utilizând vehicule cu motor, electrocare, motostivuitoare sau alte mijloace de transport. Căile de circulație trebuie marcate clar, separate de căile pietonale și dimensionate corespunzător. Conducătorii mijloacelor de transport intern trebuie autorizați și instruiți periodic.

Document de protecție împotriva exploziilor — Document obligatoriu elaborat de angajator care cuprinde evaluarea riscurilor de explozie, clasificarea zonelor cu pericol de explozie, măsurile tehnice și organizatorice de protecție implementate și programul de coordonare a măsurilor. Se actualizează la orice modificare a proceselor de muncă sau a substanțelor utilizate și se pune la dispoziția lucrătorilor și organelor de control.

Carosabil pentru intervenție — Drum de acces special amenajat în incinta obiectivelor industriale sau a ansamblurilor rezidențiale pentru permiterea accesului autospecialelor de intervenție. Lățimea minimă este de 3,5 m cu raza de întoarcere de minimum 11 m. Rezistența structurală trebuie să permită traficul vehiculelor cu masa totală de minimum 16 tone. Se menține permanent liber și practicabil.

Cercetarea accidentelor de muncă — Procedura obligatorie de investigare a oricărui accident de muncă pentru stabilirea împrejurărilor și cauzelor care au condus la producerea evenimentului. Accidentele mortale și colective sunt cercetate de inspectoratul teritorial de muncă, iar cele cu incapacitate temporară de către angajator. Raportul de cercetare trebuie finalizat în maximum 5 zile lucrătoare de la data accidentului.

Macara — cerințe SSM — Echipament de ridicat acționat mecanic, destinat ridicării și deplasării sarcinilor. Operarea macaralelor se face doar de macaragii autorizați ISCIR, iar legarea sarcinilor de legători de sarcină autorizați. Macaralele sunt supuse verificării tehnice periodice de către ISCIR și verificării interne zilnice de către operatorul autorizat înainte de începerea lucrului.

Zgomot la locul de muncă — Expunerea lucrătorilor la niveluri de zgomot care pot afecta auzul sau sănătatea generală. Valorile limită de expunere sunt: LEX,8h = 87 dB(A) cu protecția auditivă și valori de declanșare a acțiunii la 80 dB(A) respectiv 85 dB(A). La depășirea valorilor de acțiune, angajatorul trebuie să implementeze un program de măsuri tehnice și organizatorice de reducere a zgomotului.

Iluminat la locul de muncă — Condițiile de iluminare naturală și artificială la locul de muncă, care trebuie să fie adecvate naturii activității desfășurate și să asigure confortul vizual al lucrătorilor. Nivelurile de iluminare se stabilesc conform standardelor tehnice în funcție de tipul activității vizuale. Iluminatul de siguranță și de evacuare este obligatoriu pentru asigurarea vizibilității în caz de urgență.

Semnalizare de securitate — Semnalizarea care, raportată la un obiect, o activitate sau o situație determinată, furnizează o indicație sau o prescripție referitoare la securitate sau sănătate la locul de muncă. Include panouri de interzicere, avertizare, obligare și informare, semnale luminoase, acustice și comunicare verbală. Culorile de securitate sunt: roșu (interzicere), galben (avertizare), albastru (obligare), verde (salvare).

RSVTI — Responsabilul cu Supravegherea Tehnică a Instalațiilor, persoană fizică autorizată de ISCIR să supravegheze din punct de vedere tehnic instalațiile sub presiune și de ridicat. RSVTI verifică respectarea prescripțiilor tehnice, participă la verificările periodice și ține evidența tehnică a echipamentelor. Autorizarea se obține prin examen organizat de ISCIR.

Ascensor — cerințe SSM — Echipament de ridicat pentru persoane și/sau mărfuri, instalat permanent, care deservește niveluri definite. Ascensoarele sunt supuse supravegherii tehnice ISCIR și verificării periodice de către RSVTI (Responsabil cu Supravegherea Tehnică a Instalațiilor). Funcționarea se verifică zilnic, iar defecțiunile se remediază înainte de punerea în funcțiune.

Comportare la foc a acoperișurilor — Performanța unui acoperiș la acțiunea focului exterior, clasificată conform standardelor europene: BROOF (cea mai bună) până la FROOF. Clasificarea evaluează penetrarea focului, propagarea flăcării pe suprafața exterioară și formarea de picături arzânde. Cerințele se stabilesc în funcție de destinația clădirii și de distanțele față de construcțiile vecine.

Zonă ATEX — Zonă în care poate apărea o atmosferă explozivă formată dintr-un amestec de aer cu substanțe inflamabile sub formă de gaze, vapori, ceață sau prafuri, în cantități suficiente pentru a provoca o explozie. Clasificarea zonelor ATEX (0, 1, 2 pentru gaze; 20, 21, 22 pentru prafuri) determină cerințele minime de protecție pentru echipamente și instalații. Angajatorul trebuie să elaboreze documentul de protecție împotriva exploziilor.

Substanță chimică periculoasă — Orice substanță sau amestec clasificat ca periculos conform Regulamentului CLP (CE) 1272/2008, care poate afecta sănătatea lucrătorilor prin inhalare, ingestie sau contact cu pielea. Angajatorul trebuie să dețină fișele cu date de securitate (SDS) pentru toate substanțele chimice utilizate și să asigure instruirea lucrătorilor privind riscurile și măsurile de protecție necesare.

Coordonator SSM în faza de execuție — Persoana fizică competentă desemnată de beneficiar pentru coordonarea aplicării principiilor generale de prevenire în faza de execuție a lucrărilor de construcții. Coordonatorul SSM asigură implementarea planului de securitate și sănătate, coordonează activitatea antreprenorilor și subantreprenorilor și adaptează planul la evoluția lucrărilor. Este obligatoriu pe șantierele cu mai mulți executanți.

Sistem de alarmare la incendiu — Ansamblul dispozitivelor acustice și/sau vizuale care avertizează ocupanții unei clădiri despre producerea unui incendiu. Include sirene de interior, dispozitive stroboscopice, sisteme de adresare publică și mesaje vocale preînregistrate. Alarma trebuie să fie audibilă și/sau vizibilă în toate spațiile clădirii, inclusiv în zone cu nivel ridicat de zgomot ambient.

Evaluarea riscurilor profesionale — Proces sistematic de identificare a pericolelor, analizarea și estimarea riscurilor asociate acestor pericole și stabilirea măsurilor de prevenire și protecție necesare. Evaluarea trebuie realizată pentru fiecare post de lucru și actualizată la modificarea condițiilor de muncă, la apariția unui accident sau la introducerea unor echipamente noi. Rezultatele se consemnează într-un document scris.

Carte tehnică a echipamentului — Document tehnic obligatoriu care însoțește fiecare echipament de muncă, conținând specificații tehnice, instrucțiuni de montaj, utilizare și întreținere, precum și cerințele de securitate. Cartea tehnică trebuie pusă la dispoziția lucrătorilor în limba oficială a statului și consultată la instalare, la instruire și la efectuarea verificărilor periodice.

Lucru cu ecranul de vizualizare — Activitate desfășurată de un lucrător care utilizează în mod obișnuit un echipament cu ecran de vizualizare o parte semnificativă a timpului normal de lucru. Angajatorul trebuie să asigure evaluarea condițiilor de muncă, pauze regulate, examinarea vederii și furnizarea de dispozitive corectoare speciale dacă rezultatele examinării le impun. Postul de lucru trebuie amenajat ergonomic.

Praf industrial — Particule solide de dimensiuni mici (sub 100 µm) generate în procesele industriale care pot fi inhalate de lucrători. Prafurile se clasifică în inerte și nocive (fibrogene, alergizante, cancerigene). Concentrația de praf la locul de muncă se monitorizează și se compară cu VLEP specifice. Reducerea expunerii se realizează prin ventilație locală, captare la sursă și EIP respiratorie.

Fișa individuală de instruire — Document nominal care atestă efectuarea tuturor formelor de instruire în domeniul SSM pentru fiecare lucrător. Conține data instruirii, durata, materialul predat, numele instructorului și semnăturile ambelor părți. Se păstrează la conducătorul locului de muncă și se prezintă inspectorilor de muncă la control. Lipsa fișei constituie contravenție sancționabilă conform legii.

Plan de evacuare în caz de urgență — Document care stabilește acțiunile, responsabilitățile și procedurile de urmat în situații de urgență (incendiu, explozie, cutremur) pentru evacuarea rapidă și ordonată a lucrătorilor și a altor persoane din locul de muncă. Planul include căile de evacuare, punctele de adunare, echipele de intervenție și se exersează prin exerciții practice cel puțin o dată pe an.

Radiații optice artificiale — Radiații electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse între 100 nm și 1 mm, generate de surse artificiale la locul de muncă, inclusiv laser, lumină ultravioletă și infraroșie. Expunerea poate provoca leziuni oculare și cutanate. Angajatorul trebuie să evalueze nivelurile de expunere și să asigure măsuri de protecție inclusiv EIP adecvat și limitarea accesului în zonele periculoase.

Eșafodaj (schelă) — Construcție provizorie utilizată ca post de lucru pentru executarea de lucrări la înălțime. Schelele trebuie montate, demontate și transformate sub supravegherea unei persoane competente și conform instrucțiunilor producătorului. Verificarea integrității structurale se face zilnic înainte de utilizare și după intemperii sau întreruperi prelungite ale activității.

Reprezentant al lucrătorilor SSM — Persoană aleasă sau desemnată de lucrători pentru a-i reprezenta în problemele legate de securitatea și sănătatea în muncă. Are dreptul de a participa la evaluarea riscurilor, de a fi consultat în elaborarea măsurilor de prevenire și de a sesiza organele competente. Numărul reprezentanților depinde de numărul total de lucrători conform prevederilor legale.

Exercițiu de evacuare — Simulare practică a evacuării locului de muncă în caz de urgență, realizată periodic pentru verificarea eficacității planului de evacuare și a pregătirii lucrătorilor. Se cronometrează timpul de evacuare și se identifică deficiențele care necesită corectare. Frecvența exercițiilor este stabilită de angajator, dar minimum o dată pe an sau conform cerințelor specifice.

Accident de muncă cu incapacitate temporară — Accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice consecutive, confirmată prin certificat medical. Se cercetează de comisia internă a angajatorului și se înregistrează în evidențele acestuia. Raportul de cercetare se transmite inspectoratului teritorial de muncă în termen de 5 zile de la finalizarea cercetării.

Instructaj introductiv general — Prima formă de instruire în domeniul securității și sănătății în muncă, efectuată la angajare, care cuprinde informații privind riscurile generale ale unității, regulile de protecție a muncii și de urgență. Se realizează de către lucrătorul desemnat sau serviciul de prevenire și protecție și are o durată minimă de 8 ore. Se finalizează cu verificarea cunoștințelor prin teste sau examinare orală.

Ergonomie la locul de muncă — Știința adaptării muncii la capacitățile și limitele fizice și psihice ale lucrătorului, vizând proiectarea corectă a posturilor de lucru, echipamentelor și proceselor de muncă. O bună ergonomie reduce riscul de afecțiuni musculo-scheletice, oboseală și stres profesional. Evaluarea ergonomică a locurilor de muncă este obligatorie ca parte a evaluării riscurilor profesionale.

Fișa cu date de securitate (SDS) — Document obligatoriu care însoțește substanțele și amestecurile chimice periculoase, conținând 16 secțiuni standardizate cu informații privind identificarea substanței, pericolele, compoziția, măsurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor și de protecție. Fișa se pune la dispoziția lucrătorilor în limba oficială a statului și se actualizează la fiecare modificare relevantă.

Cadru organizatoric SSM — Structura internă prin care angajatorul organizează activitățile de prevenire și protecție, care poate include: angajatorul însuși (pentru <9 lucrători), lucrător desemnat, serviciu intern de prevenire și protecție sau serviciu extern de prevenire și protecție. Alegerea formei de organizare depinde de numărul de lucrători, riscurile evaluate și domeniul de activitate.

Boală profesională — Afecțiune care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenți nocivi fizici, chimici sau biologici caracteristici locului de muncă, precum și de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului. Declararea este obligatorie prin medicul de medicina muncii. Lista bolilor profesionale este stabilită prin hotărâre a guvernului și se actualizează periodic.

Medicina muncii — obligații angajator — Angajatorul este obligat să asigure supravegherea medicală a lucrătorilor prin servicii de medicina muncii. Aceasta include examenul medical la angajare, periodic, de adaptare și la reluarea activității. Costurile sunt suportate integral de angajator. Medicul de medicina muncii are acces la locurile de muncă și participă la evaluarea riscurilor profesionale.

Registrul de evidență a accidentelor de muncă — Document obligatoriu ținut de angajator în care se consemnează toate accidentele de muncă suferite de lucrători, inclusiv cele ușoare (fără incapacitate). Registrul conține date despre victimă, data și locul producerii, circumstanțele, diagnosticul și măsurile luate. Se pune la dispoziția inspectorilor de muncă la control și se arhivează conform legislației.

Obligația generală a angajatorului SSM — Angajatorul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă, incluzând prevenirea riscurilor profesionale, informarea, instruirea și asigurarea cadrului organizatoric necesar. Această obligație nu poate fi transferată și subzistă indiferent de organizarea activităților de prevenire și protecție. Angajatorul răspunde contravențional și penal pentru nerespectare.

Incident periculos — Eveniment identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, care nu a afectat lucrătorii dar care ar fi putut avea consecințe grave. Angajatorul este obligat să comunice incidentele periculoase la ITM în termen de 24 de ore de la producere. Cercetarea incidentelor periculoase se face de către angajator.

Azbest la locul de muncă — Expunerea profesională la fibre de azbest, un cancerigen dovedit care provoacă azbestoză, mezoteliom pleural și cancer pulmonar. Utilizarea azbestului este interzisă în UE, dar lucrătorii pot fi expuși la operațiuni de decopertare, demolare sau întreținere a construcțiilor care conțin azbest. Sunt obligatorii măsuri stricte de protecție, monitorizarea concentrației de fibre și supravegherea medicală pe viață.

Manipulare manuală a maselor — Orice operațiune de transport sau susținere a unei sarcini de către unul sau mai mulți lucrători, inclusiv ridicarea, depunerea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei sarcini. Angajatorul trebuie să evite manipularea manuală prin organizarea locului de muncă sau prin utilizarea mijloacelor mecanice adecvate, iar acolo unde nu este posibil, să reducă riscul prin evaluare specifică.

Sancțiuni contravenționale SSM — Amenzi aplicate de inspectorii de muncă pentru nerespectarea prevederilor legale de securitate și sănătate în muncă. Cuantumul amenzilor variază de la 2.000 lei la 10.000 lei pentru persoane fizice și de la 5.000 lei la 100.000 lei pentru persoane juridice, în funcție de gravitatea abaterii. Inspectorul poate dispune și oprirea activității sau a echipamentului de muncă.

Agent biologic — Microorganism, cultură celulară sau endoparazit uman care poate provoca infecții, alergii sau intoxicații la locul de muncă. Agenții biologici se clasifică în 4 grupe de risc în funcție de capacitatea de a provoca boli și de existența mijloacelor de profilaxie sau tratament. Angajatorul trebuie să evalueze riscul biologic și să implementeze măsuri de prevenire conform nivelului de risc.

Silicoza — Boală profesională a plămânilor cauzată de inhalarea prafului de silice cristalină, care produce fibroză pulmonară progresivă și ireversibilă. Apare la lucrătorii din minerit, cariere, construcții, sablare și industria sticlei. Prevenirea presupune reducerea expunerii la praf prin ventilație, umezire, captarea la sursă și utilizarea echipamentelor de protecție respiratorie.

Plumb la locul de muncă — Expunerea profesională la plumb metalic și compușii săi, care poate provoca saturnism (intoxicație cronică cu plumb). Efectele includ afectarea sistemului nervos, renal și reproductiv. VLEP pentru plumb este de 0,15 mg/m³ și indicatorul biologic de expunere este plumbemia. Lucrătorii expuși necesită supraveghere medicală periodică cu dozarea plumbemiei.

Telemuncă — cerințe SSM — Forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat și voluntar, își îndeplinește atribuțiile în alt loc decât cel organizat de angajator, folosind tehnologia informației. Angajatorul asigură instruirea specifică, echipamentul necesitar și verificarea condițiilor de muncă. Salariatul răspunde de respectarea normelor SSM comunicate și de amenajarea ergonomică a postului de lucru la distanță.

Valoare limită de expunere profesională — Concentrația maximă admisă a unui agent chimic în aerul din zona de respirație a unui lucrător, pe o perioadă de referință specificată. VLEP se stabilesc pentru o durată medie de expunere de 8 ore (TWA) și pentru expuneri de scurtă durată de 15 minute (STEL). Depășirea VLEP impune luarea imediată de măsuri tehnice și organizatorice de reducere a expunerii.

Protecția lucrătorilor tineri — Cadru legal special de protecție a lucrătorilor cu vârsta sub 18 ani, care interzice expunerea acestora la agenți fizici, chimici și biologici periculoși, munca de noapte și munca cu depășirea timpului normal. Angajatorul trebuie să efectueze o evaluare specifică a riscurilor înainte de angajare și să informeze tinerii și reprezentanții legali despre riscurile identificate și măsurile luate.

Lucru la înălțime — Activitate desfășurată la o diferență de nivel mai mare de 2 metri față de baza de referință naturală sau față de orice altă suprafață constituită ca bază de referință. Lucrătorii trebuie protejați prin balustrade, plase de siguranță sau echipament individual de protecție împotriva căderilor. Accesul la înălțime se face doar prin echipamente adecvate: scări, schele, platforme elevatoare.

Casca de protecție — Echipament individual destinat protecției capului împotriva căderilor de obiecte, impacturilor și contactului cu elemente în mișcare. Căștile industriale respectă standardul EN 397 și se clasifică după rezistența la impact, penetrare, izolare electrică și rezistența la temperaturi extreme. Durata de viață este limitată (3-5 ani conform producătorului) și se verifică vizual înainte de fiecare utilizare.

Plan de securitate și sănătate pe șantier — Document elaborat înainte de deschiderea șantierului, care cuprinde ansamblul măsurilor de prevenire a riscurilor pe care le implică desfășurarea simultană sau succesivă a diferitelor faze de lucru. Planul include organizarea șantierului, programul de lucru, măsurile de prim ajutor și evacuare, și este obligatoriu pe șantierele cu durată mai mare de 30 zile lucrătoare și pe care lucrează simultan mai mult de 20 de lucrători.

Echipament de protecție respiratorie — Dispozitiv destinat protecției lucrătorului împotriva inhalării de substanțe periculoase (prafuri, gaze, vapori). Include măști filtrante (FFP1, FFP2, FFP3), măști cu cartușe filtrante și aparate izolante cu aer comprimat. Selecția se face în funcție de tipul și concentrația contaminantului. Verificarea etanșeității (fit test) și instruirea privind utilizarea sunt obligatorii.

Verificare periodică echipamente — Control tehnic efectuat la intervale regulate asupra echipamentelor de muncă pentru a se verifica menținerea condițiilor de securitate. Verificarea se realizează de persoane competente sau organisme abilitate, conform reglementărilor tehnice specifice fiecărui tip de echipament. Rezultatele verificărilor se consemnează în registre speciale și se păstrează la dispoziția organelor de control.

Stingător de incendiu — Aparat portabil sau transportabil conținând un agent de stingere care poate fi dirijat asupra unui focar de incendiu prin acțiunea unei presiuni interne. Se clasifică după agentul de stingere: pulbere, CO₂, spumă, apă pulverizată. Dotarea minimă se stabilește conform normativelor, iar verificarea și reîncărcarea se fac periodic de firme autorizate. Durata de viață este limitată.

Serviciu extern de prevenire și protecție — Persoană juridică sau fizică autorizată care prestează servicii de prevenire și protecție pentru unul sau mai mulți angajatori, pe bază de contract. Trebuie să fie abilitată de comisia constituită la nivelul Inspectoratului Teritorial de Muncă. Serviciul extern trebuie să dispună de personal competent, mijloace materiale adecvate și o organizare corespunzătoare pentru desfășurarea activităților specifice.

Protecție oculară și facială — Echipamente destinate protecției ochilor și feței împotriva riscurilor mecanice (proiecții de particule), chimice (stropire cu substanțe), termice (radiații infraroșii) și optice (radiații UV, laser). Include ochelari de protecție, viziere, ecrane de sudură și măști de protecție facială. Selecția se face conform evaluării riscurilor specifice postului de lucru.

Hărțuire la locul de muncă (mobbing) — Comportament ostil sau nedorit, repetat și sistematic, îndreptat împotriva unui lucrător, care are ca scop sau efect deteriorarea condițiilor de muncă, atingerea drepturilor sau demnității lucrătorului. Include intimidare, umilire, izolare profesională și supraîncărcare deliberată. Legislația română obligă angajatorul să prevină și să sancționeze hărțuirea la locul de muncă.

Cale de evacuare — Traseu continuu și protejat care permite deplasarea persoanelor de la orice punct al unei clădiri până în exterior sau într-un loc sigur, în caz de incendiu. Căile de evacuare trebuie dimensionate în funcție de numărul maxim de persoane, menținute permanent libere și semnalizate corespunzător. Lățimea minimă, lungimea maximă și numărul minim de căi sunt reglementate normat.

Stres profesional — Stare de dezechilibru perceput de lucrător între cerințele mediului de muncă și capacitățile sale de răspuns, care poate genera efecte negative asupra sănătății fizice și mentale. Factorii de stres includ supraîncărcarea sarcinilor, ambiguitatea rolului, lipsa controlului și conflictele interpersonale. Angajatorul are obligația de a evalua și preveni riscurile psihosociale ca parte integrantă a evaluării riscurilor.

Mănuși de protecție — Echipament individual destinat protecției mâinilor împotriva riscurilor mecanice (tăiere, abraziune, perforare), chimice (substanțe corozive, solvenți), termice (căldură, frig) sau biologice. Clasificarea include niveluri de performanță conform standardelor europene. Selecția mănușilor adecvate se face pe baza evaluării riscurilor, iar înlocuirea se face la uzură sau deteriorare.

Încălțăminte de protecție — Încălțăminte specială destinată protecției picioarelor împotriva riscurilor mecanice (strivire, înțepare), chimice, termice sau electrice. Se clasifică în categorii (SB, S1, S2, S3, S4, S5) în funcție de nivelul de protecție oferit. Încălțămintea cu bombeu metalic sau compozit protejează contra impactului de 200J și compresiunii de 15kN. Se furnizează gratuit de angajator.

Detector de fum — Dispozitiv automat de detectare a incendiului care reacționează la prezența particulelor de fum în aerul din încăpere. Funcționează pe principiul optic (fotoelectric) sau prin ionizare. Se amplasează pe tavan la distanțe normate și se conectează la centrala de semnalizare. Necesită întreținere periodică (curățare, testare) și înlocuire conform duratei de viață stabilite de producător.

Lucrător desemnat SSM — Persoană numită de angajator pentru a se ocupa de activitățile de prevenire și protecție în domeniul securității și sănătății în muncă. Trebuie să aibă pregătire în domeniu și să dețină cel puțin nivelul de bază de pregătire. Lucrătorul desemnat nu poate fi sancționat pentru activitatea desfășurată în domeniul SSM și beneficiază de timpul necesar îndeplinirii atribuțiilor.

Echipament de muncă — Orice mașină, aparat, unealtă sau instalație utilizată în procesul muncii. Echipamentul de muncă trebuie să fie adecvat lucrărilor care urmează a fi efectuate și să asigure securitatea și sănătatea lucrătorilor. Angajatorul asigură verificarea inițială, verificarea periodică și, după caz, încercările și testele echipamentelor de muncă prin persoane competente.

Protecția lucrătoarelor gravide — Ansamblul măsurilor de protecție a lucrătoarelor gravide, care au născut recent sau care alăptează, incluzând interdicția expunerii la agenți nocivi, acordarea de pauze și adaptarea condițiilor de muncă. Angajatorul trebuie să evalueze riscurile specifice și să informeze lucrătoarele despre rezultatele evaluării. Transferul la alt loc de muncă este obligatoriu dacă riscurile nu pot fi eliminate.

Dispozitiv anticădere — Componentă a sistemului individual de protecție împotriva căderilor de la înălțime care blochează automat deplasarea în caz de cădere. Include dispozitive anticădere de tip retractabil, dispozitive anticădere glisante pe suport de ancorare rigid sau flexibil. Verificarea periodică anuală de către persoane competente și respectarea instrucțiunilor producătorului sunt obligatorii.

Îmbrăcăminte de protecție — Îmbrăcăminte specifică destinată protecției trunchiului și membrelor lucrătorului contra riscurilor chimice, termice, mecanice, electrice sau biologice. Include combinezoane, halate, jachete și pantaloni cu proprietăți speciale: ignifuge, antistatice, de vizibilitate ridicată sau rezistente la tăiere. Se selectează conform evaluării riscurilor și se furnizează gratuit de angajator.

Permis de lucru — Document scris care autorizează executarea unor lucrări cu grad ridicat de periculozitate, cum ar fi lucrări la înălțime, în spații confinate, cu foc deschis sau în instalații electrice sub tensiune. Permisul de lucru specifică condițiile și măsurile de securitate obligatorii, persoanele responsabile și durata de valabilitate. Se emite de persoane competente și se verifică înainte de începerea lucrului.

Scenariul de securitate la incendiu — Document tehnic care identifică și evaluează cantitativ și calitativ riscurile de incendiu ale unei construcții, stabilind nivelul de performanță al măsurilor de protecție necesare. Scenariul analizează sursele de inițiere, căile de propagare, timpul de evacuare, performanța structurală și capacitatea de intervenție. Este obligatoriu pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu.

Plan de intervenție în caz de incendiu — Document operativ elaborat de angajator care stabilește acțiunile, responsabilitățile, mijloacele și procedurile de urmat pentru limitarea și stingerea incendiilor. Planul include schema clădirii cu amplasarea mijloacelor de primă intervenție, căile de acces ale autospecialelor, sursele de alimentare cu apă și punctele de comandă. Se actualizează la modificarea condițiilor și se exersează periodic.

Lucru în condiții de izolare — Activitate desfășurată de un lucrător singur, fără supraveghere directă și fără posibilitatea de comunicare rapidă cu alți colegi. Prezintă riscuri suplimentare deoarece în caz de accident sau situație de urgență, asistența nu este imediat disponibilă. Angajatorul trebuie să prevadă mijloace de comunicare, sistem de verificare periodică și proceduri specifice de urgență.

Declarație prealabilă de șantier — Comunicare adresată inspectoratului teritorial de muncă, transmisă înainte de deschiderea șantierului, conținând informații privind beneficiarul, coordonatorul SSM, data preconizată de începere a lucrărilor, durata estimată și numărul maxim previzibil de lucrători. Este obligatorie pentru șantierele care depășesc pragurile stabilite de legislație privind durata sau volumul de muncă.

Instruire PSI introductivă — Prima formă de instruire în domeniul prevenirii și stingerii incendiilor, efectuată la angajare, care cuprinde informații privind riscurile de incendiu specifice unității, regulile de prevenire, modul de utilizare a stingătoarelor și procedurile de evacuare. Durata minimă este stabilită prin instrucțiunile proprii ale angajatorului. Se finalizează cu verificarea cunoștințelor.

Cadru tehnic cu atribuții PSI — Persoană cu pregătire tehnică de specialitate în domeniul prevenirii și stingerii incendiilor, desemnată de angajator pentru a coordona activitățile de apărare împotriva incendiilor. Poate fi personal propriu atestat sau personal al unei firme specializate. Atribuțiile includ elaborarea documentației PSI, instruirea personalului, verificarea mijloacelor de stingere și coordonarea exercițiilor de evacuare.

Clasificare incendiu după loc de producere — Sistematizarea incendiilor în funcție de tipul construcției sau spațiului în care se produc: incendii în clădiri civile, industriale, de depozitare, în spații deschise, la instalații tehnologice sau în medii subterane. Clasificarea determină strategia de intervenție, echipamentele necesare și măsurile specifice de prevenire aplicabile fiecărei categorii.

Program de lucru în schimburi — Organizarea timpului de lucru în care lucrătorii se succed la aceleași posturi de lucru, conform unui program prestabilit. Lucrul în schimburi poate include și ture de noapte. Angajatorul trebuie să respecte durata maximă a timpului de lucru și perioadele minime de repaus, precum și să asigure supravegherea medicală specifică pentru lucrătorii de noapte.

Sistem de desfumare — Instalație destinată evacuării fumului și gazelor fierbinți din clădiri în caz de incendiu, pentru a menține vizibilitatea pe căile de evacuare și a reduce temperatura. Poate fi natural (clapete de desfumare, luminatoare) sau mecanic (ventilatoare de evacuare a fumului). Sistemul de desfumare se activează automat la detectarea incendiului sau manual de la butonul de comandă.

Sarcina termică — Cantitatea totală de energie termică care ar putea fi eliberată prin arderea completă a tuturor materialelor combustibile conținute într-un spațiu, raportată la suprafața pardoselii. Se exprimă în MJ/m² și determină severitatea potențială a unui incendiu. Sarcina termică influențează direct cerințele de rezistență la foc ale elementelor de construcție și dimensionarea compartimentelor de incendiu.

Tematică de instruire SSM — Programul detaliat al subiectelor ce trebuie abordate în cadrul instruirii periodice, elaborat de angajator cu consultarea comitetului SSM sau a reprezentanților lucrătorilor. Tematica include legislația aplicabilă, riscurile specifice locului de muncă, măsurile de prevenire, utilizarea EIP și procedurile de urgență. Se actualizează la modificarea condițiilor de muncă sau a legislației.

Agent cancerigen — Substanță, amestec sau procedeu care, prin expunerea la locul de muncă, poate provoca apariția cancerului sau poate crește frecvența acestuia. Include substanțele clasificate ca fiind cancerigene de categoria 1A sau 1B conform Regulamentului CLP. Angajatorul trebuie să reducă utilizarea agenților cancerigeni prin înlocuirea cu substanțe mai puțin periculoase și să asigure supravegherea medicală specială a lucrătorilor expuși.

Atmosferă explozivă — Amestec de aer cu substanțe inflamabile sub formă de gaze, vapori, ceață sau prafuri, în care, după aprindere, combustia se propagă la întregul amestec. Concentrația substanței inflamabile trebuie să se afle între limita inferioară și superioară de explozie. Prevenirea formării atmosferelor explozive este prima prioritate, urmată de eliminarea surselor de aprindere.

Comandă de urgență (oprire de urgență) — Funcție de oprire rapidă a unui echipament de muncă, destinată prevenirii sau reducerii pericolului existent sau iminent pentru lucrători. Dispozitivul de oprire de urgență trebuie să fie ușor accesibil, ușor de identificat (buton roșu pe fond galben), să fie prevăzut cu un mecanism de blocare și să nu permită repornirea automată. Funcționalitatea se verifică periodic.

Pompă de incendiu — Echipament care asigură presiunea și debitul de apă necesare funcționării instalațiilor de stingere. Stația de pompare cuprinde pompa principală (electrică), pompa de rezervă (diesel) și pompa pilot (jockey). Pornirea pompelor se face automat la scăderea presiunii în rețea. Testarea funcționării se efectuează săptămânal cu înregistrarea parametrilor de funcționare.

Accident colectiv de muncă — Accident de muncă care produce vătămarea a cel puțin 3 persoane în același timp și din aceeași cauză. Se cercetează de inspectoratul teritorial de muncă, indiferent de gravitatea vătămărilor suferite de victime. Comunicarea evenimentului este obligatorie și imediată către toate autoritățile competente, inclusiv ITM, ISU și parchet.

Rezervor de apă pentru incendiu — Recipient pentru stocarea volumului de apă necesar stingerii incendiilor, dimensionat pentru durata teoretică de stingere calculată. Rezerva intangibilă de incendiu nu poate fi utilizată în alte scopuri și se asigură prin supraplin sau ventil flotant. Nivelul apei se monitorizează permanent și se semnalizează la centrala de semnalizare sau la dispeceratul unității.

Echipament individual de protecție — Orice echipament destinat să fie purtat sau ținut de un lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea să-i pună în pericol securitatea și sănătatea la locul de muncă. Include căști, mănuși, ochelari, încălțăminte de protecție, hamuri de siguranță și echipamente de protecție respiratorie. Angajatorul este obligat să furnizeze gratuit EIP adecvat și să asigure instruirea privind utilizarea corectă.

Plan de prevenire și protecție — Document care cuprinde măsurile tehnice, organizatorice, igienico-sanitare și de altă natură necesare pentru asigurarea securității și sănătății lucrătorilor. Se elaborează pe baza evaluării riscurilor și include termene de realizare, persoane responsabile și resurse alocate. Planul se revizuiește anual sau ori de câte ori intervin modificări ale condițiilor de muncă.

Date cu caracter personal — Orice informație privind o persoană fizică identificată sau identificabilă (persoana vizată). O persoană identificabilă este aceea care poate fi identificată direct sau indirect prin referire la un element de identificare: nume, CNP, date de localizare, identificator online sau unul ori mai multe elemente specifice identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale.